Haos la prețul medicamentelor. Pastile inexistente pe piață, luate ca bază de calcul
Situația incredibilă a fost făcută publică de însuși ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.
Situația prețului la medicamente va fi reglementată de un ordin de ministru care va fi pus în dezbatere publică săptămâna viitoare.
“În ceea ce priveşte preţul de referinţă, vom elimina acele produse care constituie referinţă de preţ în acest moment şi care nu mai există pe piaţă de ani de zile. Adică, este o situaţie incredibilă – produse care nu există pe piaţă reprezintă referinţă pentru calculul preţului altor produse care există pe piaţă. Lucrul acesta poate să genereze preţuri care sunt cu totul şi cu totul nepotrivite şi care duc la dispariţia multor produse generice de pe piaţă. Săptămâna viitoare vom ieşi cu un proiect de ordin de ministru – va fi în transparenţă se va referi exact la acest aspect. De asemenea, în cursul acestei luni vom lua şi decizia de a aproba acest ordin de ministru şi de a recalcula pe baze realiste, astfel încât preţul de referinţă să fie făcut faţă de molecule care există pe piaţă şi reprezintă şi o cotă semnificativă din piaţă. Sunt numeroase cazuri de referenţiere faţă de produse care nu există pe piaţă“, a explicat Rafila, citat de Agerpres.
În ultimii 6 ani valoarea consumului trimestrial de medicamente compensate necondiționat a crescut cu 50%, principalele creșteri nominale le-au înregistrat citostaticele și antidiabeticele orale, această creștere fiind generată în principal de medicamentele inovative.
Fără economiile de cost aduse de către medicamentele generice, guvernul nu ar fi putut susține cererea tot mai mare de medicamente din ultimii ani . În următorii 10 ani, se pot genera economii suplimentare din intrarea medicamentelor generice pe piață, dar o oportunitate foarte mare poate veni și din utilizarea crescută a medicamentelor biosimilare, oportunitate pe care România încă refuză să o valorifice.
În această perioadă producatorii și importatorii de medicamente generice calculează noile costuri pentru productie (care includ costurile crescute cu utilitățile, transport, materie primă) la care se adaugă prețul cel mai mic impus de Ministerul Sănătății, taxa clawback mai mare decât stipulează Legea 53/2020 și inflația.
