Mărţişorul, străveche tradiție din Balcani. Marteniţa, martinca, martis sau verore

Tradiţiile specifice marţisorului la greci, albanezi, români, bulgari, macedoneni.

În Balcani, primăvara este anunțată din prima zi a lui martie, atunci când este Mărțișorul.

Este un obicei magic precreştin, cu rol apotropaic (de protecţie) atât de vechi, încât există multe povești, legende și teorii legate de apariția lui. Unii spun că vine de la geto-traci, alții că ar fi din Roma Antică, dar știm că are mii de ani de când protejează și bucură câteva popoare din sud-estul Europei. O teorie spune că a fost aleasă data de 1 martie pentru că, în vechiul calendar roman, atunci era prima zi a anului.

Romanii aveau o sărbătoare numită Matronalia, închinată lui Marte, zeul ocrotitor al activităților agricole, al forței naturii și războiului.

Cert este că mărțișorul nu este doar românesc, așa cum spun unii, îl găsim la greci, albanezi, români, bulgari, macedoneni cu denumiri diferite și tradiții specifice. Și la români se înregistrează variații de la o zonă la alta, și la celelalte popoare, însă privind către fiecare, aflăm câte ceva despre credințele, superstițiile și înțelepciunea din vechime.

Și cum în România trăiesc etnici albanezi, bulgari, macedoneni, greci, de 1 martie ne îmbogățim descoperind cum întâmpină primăvara și ce este important pentru fiecare comunitate în parte.